Comunitate în solitudine // Matei Bejenaru, Gabriela Mateescu, Liliana Mercioiu-Popa, Ghenadie Popescu

COMUNITATE ÎN SOLITUDINE 

20.04.2022 – 15.05.2022

Opening: 20.04.2022, 19:00-22:00

WASP Working Art Space and Production, str. Ion Minulescu 67-93, corp E

Expoziția “Comunitate în solitudine” poate fi vizitată la WASP Working Art Space and Production între 26.04.2022 – 06.05.2022 prin programare, completând formularul: https://forms.gle/dcK9qU7HLtTvdEVF7

“De la A la C. Dispozitiv” / video, MATEI BEJENARU

Durată: 11 min, HD video

De la A la C este un film experimental de artist și reprezintă o meditație asupra echipamentelor și dispozitivelor care fac posibilă realizarea unui film, pe de-o parte, și, pe de alta, o radiografie a stării emoționale a realizatorului în timpul filmărilor.

Filmul este structurat în jurul unui parcurs fizic și mental, pornind de la schițele de idee și filmările de testare în atelier și finalizându-se cu cele din locațiile din natură alese. Având referințe istorice din zona filmului experimental structuralist, proiectul încearcă să medieze între luciditatea reflecției asupra mediului și emoția și subiectivitatea autorului datorate interacțiunii cu subiectul filmat și dispozitivul filmic.

Matei Bejenaru este artist vizual și profesor de fotografie și artă video la Universitatea Națională de Arte “George Enescu” Iași. Este fondator și director artistic al Bienalei de Artă Contemporană Periferic din Iași (între 1997 și 2008). În proiectele sale din ultimii ani, prin fotografie, video și performance-uri, el investighează politici de reprezentare în fotografia și filmul documentar social, metode interdisciplinare de generare a proiectelor artistice hibride, care importă elemente de limbaj din alte medii precum muzică, teatrul performativ ori poezie.

“IZOLAREA / ÎNAINTE ÎMPREJUR ȘI ÎNAPOI” / Instalație, Gabriela Mateescu și Andrei Mateescu

Proiectul propus de Gabriela Mateescu și Andrei Mateescu preia și extinde temele abordate anterior de Gabriela în lucrarea sa din 2014 „Când vreau să respir aer curat, deschid fereastra”. În aceasta a explorat metode de relaționare cu natura în interiorul cutiilor noastre notorii de beton, pornind de la simplul gest de a deschide fereastra. Dacă scopul principal al acelei lucrări a fost acela de a înțelege relația dintre locuitorii apartamentelor și exteriorul lor, „De Jur Împrejur” se concentrează în schimb pe relațiile interpersonale ale subiecților cu împrejurimile lor interioare imediate – (a)casa acestora.

Restricțiile impuse odată cu pandemia de COVID (oficiate în România la 1 martie 2020) ne-au lăsat cu opțiuni reduse de părăsire a apartamentului, în timp ce tehnologia a evoluat și mai mult în direcția de a ne permite să lucrăm de acasă, să comandăm mâncare sau să plătim pentru utilități direct de pe telefon. Toate acestea se traduc într-o viață și o realitate imediată petrecută aproape în întregime în interior.

Cei doi artiști, abordează nu doar tema conviețuirii în condiții de carantină și restrângerea mișcării în oraș, ci și procesele prin care izolarea într-o garsonieră extinsă din București le-a alterat opera și expresivitatea artistică. Cum s-a schimbat relația lor cu mediul și ce înseamnă să trăiești și să explorezi anxietăți (sau să le dezvolți pe altele) într-un cadru spațial extrem de limitat?

Gabriela Mateescu este o artistă care trăiește și lucrează în București și este fondatoarea colectivului de artiști Nucleu 0000. Absolventă a secției de Grafică a Universității de Arte din București, Gabriela lucrează cu performance, video-performance, instalație și desen, explorând teme ce țin de feminitate, experiența personală, viață socială. Este interesată de caracterul expansiv al artei, de schimbul constant de idei dintr-o comunitate ce se desfășoară prin discuții, întâlniri. Caracterul social este vizibil în proiectele realizate alături de comunitatea Nucleu 0000, iar rețeaua de comunicare creată îi servește ca liant pentru opera sa, ce evoluează din relațiile interumane. Arta înseamnă pentru ea un sistem în dezvoltare, ce atinge alți oameni, în loc să fie văzut ca un obiect stabil înghețat în timp.

Andrei Mateescu este un artist care trăiește și lucrează cu fotografia în București. Preocupările acestuia deseori țin în egală măsură de raporturile sincretice din mediul urban Est-European și de rolul și capacitatea fotografiei în societatea contemporană de a reprezenta problemele specifice epocii, proiectele sale având o pronunțată abordare post-fotografică și minimal-instalaționistă. Începând cu 2021 acesta s-a angajat și in pozitia de curator și coordonator de proiecte, prin asociația SLOW-SYNC PH.

“De unde până unde se întinde persoana mea, unde încep ceilalți?” / Instalație site-specific, LILIANA MERCIOIU POPA

Instalație site-specific, reproducerea unui apartament la scara reală, folie ultrasubțire, dimensiuni 9×6 m, 2022

Configurată ca o materializare a experienței personale din perioada de izolare impusă, instalația reconfigurează multiplicarea, extensia sau întrețeserea spațialităților propriului spațiu de locuit prin conectarea curentă la ecranele/platformele de interceptare ce păreau să absoarbă spațiul real, dându-mi senzația  de noi spații hipnotice care se deschid.  Permanenta negociere a spațiului fizic și gestionare a celui virtual cu nevoia și teama de singurătate trăite simultan, mi s-au conturat ca fiind trăiri dominante, exacerbate de conviețuirea forțată cu tine însuți și cu alții, aduși  mult prea aproape prin intermediul ecranelor, sau regăsiți la distanță, tot prin intermediul lor, vorbește despre subtilitatea diferențelor dintre  aceste  multiple forme de singurătate și despre posibilitatea/misterul întâlnirii reale cu noi înșine și cu ceilalți.

Se spune că însingurarea este oricum un diagnostic al vremurilor noastre, iar, în mod contrar, că a putea sta în solitudine (cu tine însuți) ar fi o necesitate pentru a diminua problemele societății (Blaise Pascal).  Noua realitate, situația din Ucraina, în care ne-am trezit brutal, reconfirmă spusele lui Pascal, mutând dansul automatizat al interacțiunilor umane și atenția noastră într-un alt cadru, al războiului vizibil/ real.

Prin relația dintre sfere, un fel de dans automatizat, sugerez diversele scenarii de interacțiune interumană din perioada de izolare și probabilitatea întâlnirilor, dar și o percepție a acestora la nivel micro – dans molecular, unde interacțiunile ar putea căpăta coerență indiferent de cadru.

Liliana Mercioiu Popa (n. 1975) s-a stabilit și îsi desfășoară activitatea artistică la Timișoara, unde și predă în cadrul Facultatea de Artă și Design. Creația sa cuprinde diverse forme de expresie, cum ar fi instalatia, textul, fotografia, desenul sau pictura. Orientarea Lilianei Mercioiu Popa reprezintă diverse nuanțe ale viziunii sale asupra contextelor macro și micro-istorice: propria devenire în raport cu dezvoltarea lumii, evoluția istorică a climatului social și cultural în care artista își trăiește viața, echilibrul forțelor și al determinărilor care creează identitatea unei comunități, a unui grup social sau a unui individ. Interesul pentru natură s-a dezvoltat în jurul ideii de repetiție și recreație în legătură cu progresul în artă și în viața de zi cu zi. Poetica / politica spațiului cu coexistența umană și non-umană, interacțiunile dintre diferite niveluri (spații variabile) ale realității și relația tensionată dintre „obiecte” sunt, de asemenea, zone de interes pentru ea.

Expoziții (selecție): 2021 Orașe invizibile – Tărâmuri imaginare, Comenduirea Garnizoanei, Timișoara; 2021 (solo) Corp ulterior, ICF Timișoara; 2020 (solo) Moduri de a construi, MNAC București; 2019 Bienala ArtEncounters Dialoguri cu arta, Timișoara; 2018 No Man Land, Scena 9, București ; 2017 UNIVERSALLOWED, Turnul Fabricii de Baterii, Timișoara; 2016 (solo) Structuri în echilibru, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia; 2014 (solo) Geometrie variabilă, Galeria Jecza, Timișoara.

“Leukos. The Quickest Response” / Ghenadie Popescu

placaj, adeziv, nisip, 113x113x4 cm, 2022

La început a fost QR codul.  Un cod cu date personale medicale privind vaccinarea Covid19.

Dar la un moment dat, peste noapte lucrurile s-au schimbat. Necesitatea QR, a unui răspuns rapid  a rămas, s-au schimbat doar datele. Codul nou e despre un răspuns imediat la agresiune deschisa.

“Leukos. The Quickest Response” este un obiect interactiv, se poate activa prin scanare cu un dispozitiv iPhone, iPod…

Ghenadie Popescu (n. 1971, Florești, Republica Moldova) locuiește și lucrează la Chișinău. Ghenadie Popescu este interesat de identitatea locală (post-comunistă), tradiția, amestecul geopolitic. Este cunoscut pentru obiectele sale de artă, performance-uri, videoclipuri și animații video, făcând referire în arta sa la absurditatea lumii în care trăiește și lucrează.

Ghenadie Popescu a studiat la departamentul de pictură al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Din 2012 s-a implicat mai ales în proiecte personale de animație stop-motion. Expozițiile sale de grup includ Galeria Posibilă, București, RO (2019), Expanded space, București, RO (2017); Attention borders, Galeria Labirint, Galeria Lublin, galeria Arsenal, Bialystok, PL (2017); Festivalul de Film Documentar CRONOGRAF, Chișinău, MD (2013-17); One sixth of the Earth, MUSAC, Museo de Arte Contemporaneo de Castilia y Leon, ES, ZKM Karlsruhe, DE; Shaping the new, Kosice, SK (2011); Rencontre de la performance, La Générateur, Gentilly, FR (2009); Un pas de côté, Die/Grenoble, FR.

Producție: Căpitănescu St. Andreea PFA. Co-producție: Asociația 4Culture și WASP Studios

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național

Parteneri: Universitatea de Vest Timișoara – Facultatea de Arte și Design, T-act/Centrul de Artă Contemporană și studii Teoretice, Universitatea Națională de Arte George Enescu Iași – Facultatea de Arte Vizuale și Design, Centrul de Fotografie Contemporană Iași.

Parteneri media: Radio România Cultural, Modernism, Revista Zeppelin, Revista ARTA, Feeder, IQads, România Pozitivă

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Română
English Română